Pentru mulţi adolescenţi din sistemul de protecţie, momentul în care trebuie să își aleagă un drum profesional vine fără repere clare. Nu au ocazia de a vedea ce presupun cu adevărat diferite meserii și, fără sprijin în procesul de orientare, decizia despre viitor poate deveni o sursă majoră de nesiguranţă.
Cu această conştientizare în minte, Oana Ristea, voluntar Ajungem MARI și coordonator al voluntarilor din Buzău, a decis să ia măsuri.
M-a inspirat realitatea pe care o trăiesc adolescenţii din sistem atunci când se apropie de momentul în care trebuie să își aleagă un drum profesional. Mulţi dintre ei nu au acces la modele, la exemple concrete sau la sprijin în procesul de orientare.
Lipsa expunerii la mediul real de muncă și a unor repere profesionale clare poate transforma această etapă într-una dificilă.
„Viitorul sună bine” a apărut din dorinţa de a reduce această distanţă dintre potenţial și oportunitate. M-a motivat ideea că, prin experienţe concrete și întâlniri autentice cu profesioniști, putem deschide perspective reale și putem contribui la creșterea încrederii în propriile forţe a acestor tineri.
Misiunea proiectului este clară: să îi ajute pe adolescenţii din program să își descopere interesele, aptitudinile și opţiunile profesionale prin experienţe directe, educaţie aplicată și contact real cu piaţa muncii.
Ce înseamnă „un viitor bun”
Pentru adolescenţi, mai ales pentru cei care cresc în sistem, viitorul nu înseamnă doar găsirea unui loc de muncă.
Un viitor bun înseamnă autonomie reală, stabilitate și capacitatea de a lua decizii informate despre propria viaţă.
Este vorba despre întrebări esenţiale: Ce îmi doresc? Ce competențe am? Ce competențe trebuie să dezvolt? Dar și despre lucruri foarte concrete: independenţă financiară, încredere în sine și șansa de a alege.
Pentru acești tineri, un viitor bun înseamnă reducerea riscului de excluziune socială și creșterea șanselor de integrare profesională sustenabilă. Înseamnă să poată spune „am opțiuni” și „pot alege”, nu doar „trebuie să accept ce apare”.
Ce se întâmplă când ajung să vadă ce presupune o anumită meserie
În cadrul proiectului, sunt adolescenţi care participă la vizite în companii și întâlniri cu profesioniști, unde pot vedea concret cum arată diferite domenii de activitate.
Unele dintre cele mai interesante reacţii au apărut atunci când realitatea din teren a contrazis percepţiile lor iniţiale despre anumite meserii.
Mulţi dintre adolescenţi credeau, de exemplu, că meseriile tehnice înseamnă doar muncă fizică repetitivă. În schimb, au descoperit procese automatizate, tehnologii moderne și multă muncă în echipă.
O reacţie frecventă a fost: „Nu știam că se poate ajunge aici fără facultate” sau, invers, „Nu știam cât de multă pregătire presupune acest domeniu”.
Astfel de momente sunt extrem de valoroase, pentru că transformă presupunerile în informaţii reale.
Meserii care fascinează
Cele mai atractive domenii pentru adolescenţi s-au dovedit a fi cele tehnice și industriale, mai ales cele în care tehnologia modernă se îmbină cu munca practică.
La Elcar Gid, atelierul mecanic i-a impresionat prin nivelul ridicat de tehnologizare – diagnoză computerizată, echipamente automatizate și procese bine organizate.
Au înţeles că experienţa, gândirea practică și responsabilitatea nu pot fi înlocuite complet de tehnologie.
La Railway Systems Romania, vizita în secţia de producere a traverselor pentru liniile ferate le-a schimbat perspectiva asupra muncii industriale. Au descoperit un mediu modern și organizat, în care echipamentele cresc siguranţa și eficienţa muncii.
Reacţia lor a fost simplă și sinceră: „Oare poate fi o opţiune? Cu siguranţă. da.”
La Boromir, adolescenţii au urmărit procesul prin care bobul de grâu devine pâine și au descoperit complexitatea și organizarea din spatele unui produs aparent simplu.
Iar la Green Group, experienţa a fost diferită: au parcurs o etapă reală din procesul de angajare, exact cum ar face un candidat obișnuit. Astfel au înţeles mai bine ce înseamnă pregătirea pentru un job.
Se observă o trecere de la incertitudine și reţinere la mai multă claritate și încredere.
Mulţi dintre adolescenţi vorbesc mai deschis acum despre opţiuni profesionale, încep să își exprime preferinţele și înţeleg mai bine legătura dintre educaţie și condiţiile de muncă.
Câștigă mai multă siguranţă în exprimare, o perspectivă mai realistă asupra viitorului și motivaţia de a investi în educaţia lor.
Iar uneori, schimbările apar în gesturi mici, dar semnificative. După vizita într-un atelier mecanic, un adolescent a spus că i-ar plăcea să afle ce școală profesională l-ar putea pregăti pentru acest domeniu.
Altul a fost impresionat de modul în care un profesionist și-a prezentat activitatea și a decis să se înscrie la cursul de public speaking din școală, realizând cât de importantă este capacitatea de a comunica.
„Nu aveți un post de măturat curtea?”
Una dintre cele mai memorabile reacţii a venit la finalul unei vizite. Un adolescent, impresionat de mediul de lucru, a spus în glumă: „Nu aveţi un post de măturat curtea? Aș veni și pentru asta, doar ca să lucrez aici.”
Dincolo de umor, replica a spus atât de multe.
A arătat cât de mult contează pentru ei să vadă un mediu de lucru respectuos, stabil și bine organizat.
Pentru un tânăr din sistemul de protecţie, simplul fapt de a vedea că există locuri în care oamenii sunt trataţi cu respect poate schimba complet felul în care își imaginează viitorul.
Voluntarii și comunitatea fac diferența
Organizarea vizitelor nu a fost lipsită de provocări. Unele au avut loc chiar în vacanţă, iar mobilizarea adolescenţilor a necesitat multă implicare.
Rolul voluntarilor a fost esenţial. Ei au reușit să transforme aceste experienţe nu doar într-o activitate educativă, ci și într-o ieșire atractivă și într-un context de socializare între tineri din apartamente diferite.
Un sprijin important a venit și din partea Fundaţiei Comunitare Buzău, care a facilitat contactul cu companiile și a contribuit la construirea relaţiilor cu partenerii locali.
O vizită într-o companie, o oră de mentorat sau o prezentare sinceră despre parcursul profesional pot avea un impact major.
Tinerii din sistem nu cresc izolaţi, ei fac parte din comunitate, iar comunitatea are un rol esenţial în formarea lor.
Nu este nevoie de intervenţii spectaculoase. Disponibilitatea de a răspunde la întrebări și dorinţa de a împărtăși experienţă sunt suficiente pentru a crea impact.
„Viitorul sună bine” este gândit ca un program pe termen lung, care să le ofere adolescenţilor contexte reale de orientare profesională. Pe lângă vizitele în companii, proiectul va continua cu:
- întâlniri cu profesioniști din diferite domenii într-o „bibliotecă vie” de experienţe,
- vizite în locuri de muncă diverse, de la laboratoare și muzee până la ferme sau ateliere artizanale,
- activităţi de educaţie financiară,
- vizite la centre de perfecţionare profesională,
- momente de reflecție, în care tinerii își prezintă experienţele.
Obiectivul nostru este ca Viitorul sună bine să nu fie un demers punctual, ci o iniţiativă constantă care, an de an, oferă adolescenților contexte reale de explorare, claritate și încredere în propriul drum profesional.
Citeşte şi: Alin, de la eticheta de copil-problemă la copilul-forţă – Ajungem MARI