Felicia Seceleanu este un om care apreciază binele şi frumosul din viaţă. Îi place să picteze, să tricoteze şi să urmărească filme cu final fericit. Această dorinţă continuă de a găsi şi a face bine a adus-o în urmă cu 2 ani în procesul de recrutare a voluntarilor Ajungem MARI şi de atunci înfrumuseţează şi vieţilor copiilor instituţionalizaţi.
Credeam despre copiii din centre că sunt trişti permanent şi că va fi foarte greu de interacţionat cu ei. Experienţa de aici mi-a arătat cu totul şi cu totul altceva. Am reuşit să îi învăţ lucruri noi, să le fiu alături ascultându-i atunci când aveau probleme, să mă bucur alături de ei, să învăţăm împreună o poezie pentru şcoală, să mâncăm împreună, să ne plimbăm în parc. În acelaşi timp am învăţat eu de la ei să fiu generoasă, să mă bucur de viaţă oricum ar fi ea, să zâmbesc. Am devenit mai răbdătoare, am învăţat să ascult şi mi-am depăşit limitele.
A avut şi momente mai grele, când nu simţea rezultatele muncii ei şi se gândea că ar putea renunţa.
M-am gândit la asta când unul dintre copiii cu care am lucrat a renunţat să mai participe la lecţiile de română şi engleză pe care le făcea cu mine.
Dar şi-a amintit imediat motivul care a adus-o aici.
Pentru a dărui din preaplinul vieţii mele şi pentru a-mi arăta recunoştinţa în faţa Divinităţii, ajutându-i pe cea aflaţi în nevoie.