Ana are 16 ani și, de câteva luni, nu mai e aceeași. Nu mai râde la glumele prietenilor, nu mai stă de vorbă cu familia și nici muzica, pasiunea ei dintotdeauna, nu o mai atrage. În fiecare seară adoarme târziu, cu telefonul în mână, dar nu pentru că vorbește cu cineva, ci pentru că pur și simplu nu vrea să se confrunte cu gândurile ei. Când o întrebi ce are, ridică din umeri și spune că e obosită. Fără să realizeze, nici ea, nici cei din jur, Ana se scufundă încet într-un întuneric pe care nici ea nu știe cum să-l descrie. Iar ca ea sunt mulţi, foarte mulţi adolescenţi care se confruntă cu astfel de stări, fără să ştie ce ar putea face ca să se simtă mai bine sau cui să ceară ajutor. Atunci când ne gândim la o persoană cu depresie, de cele mai multe ori ne apare în minte imaginea unui adult: cineva în vârstă, retras, care poate stă într-o încăpere cu lumină difuză și care pare să nu aibă chef să facă nimic. Realitatea vine să contrazică acest tablou şi nu oricum, ci cu niște cifre îngrijorătoare: în ultimii 10 ani, numărul adolescenților care suferă de simptomatologie depresivă s-a dublat.
NIMH (Institutul Național de Sănătate Mintală) din SUA arată că în anul 2021 aproape 3 din 10 fete (29,2%) cu vârsta între 12 și 17 ani și 1 din 10 băieți (11,5%) au suferit cel puțin un episod depresiv major. Datele din 2024 din Australia sunt și mai îngrijorătoare: 65% dintre adolescenții cu vârste între 11 și 18 ani au avut cel puțin o dată simptome depresive clinice.
În România, conform unei Analize de Situație privind Sănătatea Mintală realizată de către Institutul Național de Sănătate Publică în anul 2024, aproape 37% dintre adolescenți cu vârsta între 14 și 18 ani au spus că în ultimul an s-au simțit cel puțin o dată atât de triști și disperați aproape în fiecare zi, pentru o perioadă mai lungă de 2 săptămâni, încât nu au mai continuat activitățile care le făceau plăcere, iar 1 din 10 adolescenți au spus că s-au gândit în mod serios la sinucidere.
Cum recunoaștem depresia. Diferenţa dintre tristeţe şi depresie
Toți adolescenții au momente în care se simt triști, plictisiți sau iritați şi este absolut firesc să fie aşa. Depresia nu este însă o stare trecătoare.
Asociația Psihiatrilor din America definește tulburarea depresivă majoră drept episoade distincte, cu o durată de cel puțin două săptămâni, în care se remarcă o modificare semnificativă a nivelului de funcționare al persoanei, cu sentimente de tristețe, vid interior și lipsa speranței sau pierderea interesului și a plăcerii pentru toate sau aproape toate activitățile pe care persoana le face în mod curent.
Pe lângă aceste simptome, depresia este caracterizată și de fluctuații ale greutății corporale, alterări ale programului de somn, agitație sau lentoare psihomotorie, lipsă de energie, sentimente de inutilitate sau vinovăție, diminuarea capacității de gândire și gânduri recurente legate de moarte și ideație suicidară.
În cazul copiilor și adolescenților, depresia se poate manifesta și prin iritabilitate și agresivitate, retragerea din viața socială și scăderea notelor, plictiseală extremă, oboseală cronică sau adoptarea unor comportamente de risc.
Cauzele depresiei în rândul adolescenților
Depresia poate avea cauze biologice, precum dezechilibre hormonale sau funcționarea deficitară a unor structuri cerebrale, dar poate fi influențată și de factori psihologici sau sociali. Adolescența în sine este o perioadă marcată de multiple schimbări și provocări, în care atenția se mută de la părinți și familie la grupul de prieteni și colegi. Acceptarea din partea acestora devine foarte importantă pentru adolescenți, iar excluderea poate avea consecințe negative asupra sănătății lor mintale.
O stimă de sine scăzută sau experiențe traumatice pot contribui, de asemenea, la apariția simptomelor depresive. În plus, lipsa capacităţii de reglare emoțională poate duce la dificultăți în gestionarea emoțiilor negative, precum și în adoptarea unor comportamente adaptative.
Dezvoltarea tot mai puternică a rețelelor sociale a dus şi ea la creșterea agresiunilor în mediul online (cyberbullying), care pot afecta sănătatea psihică prin expunerea la critici, umilire publică sau chiar amenințări. Instabilitatea socială și schimbările tehnologice tot mai frecvente pot pune presiune pe psihicul adolescenților, care nu știu încă cum să își gestioneze emoțiile sau să facă față stresului.
Cum putem să îi ajutăm. Importanţa unui sprijin real
A fi trist este ceva normal, însă depresia este mult mai mult decât tristețe. Uneori, adolescenții nu cer ajutorul prin cuvinte, ci prin comportamentele pe care le au. Retragerea din activitățile preferate, schimbările bruște de dispoziție, izolarea sau iritabilitatea pe perioade lungi de timp pot fi semnale de alarmă care nu trebuie ignorate.
Pentru a-i sprijini, primul pas este să fim atenți la ei și la starea lor emoțională și să le creăm un spațiu sigur în care să se exprime și unde să știe că nu vor fi judecați. Comunicarea deschisă și empatia sunt esențiale – este important să le validăm emoțiile și să îi încurajăm să vorbească despre ce simt. De multe ori, tot ce are nevoie un adolescent este să știe că există cineva dispus să asculte.
Adoptarea unui stil de viață echilibrat poate ajuta enorm. Activitatea fizică regulată, somnul adecvat și o alimentație sănătoasă contribuie la îmbunătățirea stării de spirit. Limitarea timpului petrecut pe rețelele sociale și implicarea în activități care le aduc satisfacție pot scădea impactul negativ al presiunilor externe.
Dacă simptomele persistă sau se agravează, nu ezita să ceri sprijinul unui specialist în sănătate mintală. În cazurile grave de depresie tratamentul psihiatric este absolut esențial, dar recomandările din ghidurile de bune practici este ca acesta să fie însoțit de psihoterapie și consiliere psihologică, care pot oferi adolescenților instrumentele necesare pentru a face față depresiei și pentru a-și regăsi echilibrul emoțional.
* articol realizat de psiholog Bogdan Nedelescu
Citeşte şi: Cyberbullying-ul, o provocare a erei digitale – Ajungem MARI
Surse Bibliografice:
Institutul Național de Sănătate Publică (2024) – https://insp.gov.ro/wp-content/uploads/2024/02/Analiza-de-situatie-Sanatate-mintala-2024.pdf
National Institute of Mental Health (2021) – https://www.nimh.nih.gov/health/statistics/major-depression
Robson, E. M., et al. (2024). Tracking the course of depressive and anxiety symptoms across adolescence (the CATS study): a population-based cohort study in Australia. The Lancet Psychiatry. doi.org/10.1016/s2215-0366(24)00361-4.
Turner, M. (2024). Neurobiological and psychological factors to depression. International Journal of Psychiatry in Clinical Practice, 28(2), 114–127. https://doi.org/10.1080/13651501.2024.2382091