În ziua de azi, viața noastră se desfășoară tot mai mult în mediul online – lucrăm online, cumpărăm online, interacționăm cu prietenii online. Însă pentru adolescenți, online-ul poate însemna chiar mai mult de atât: este locul în care își împărtășesc gândurile și experiențele, unde caută validare, unde descoperă alte persoane cu pasiuni și hobbyuri comune și unde își construiesc identitatea. Dar acest univers virtual, atât de promițător și plin de posibilități, poate ascunde și multe pericole care pot lăsa răni adânci în psihicul fragil al adolescenței.
Cyberbullying-ul sau hărțuirea online este definit drept o agresiune intenționată și repetată, cu scopul de a intimida, jigni sau umili o persoană, realizată prin intermediul dispozitivelor electronice, pe rețelele sociale, prin serviciile de mesagerie instant, pe forumuri online sau în jocuri video. Agresiunile online pot consta în folosirea unor nume sau porecle jignitoare, răspândirea de zvonuri false, primirea de materiale cu conținut sexual explicit fără a fi fost solicitate, controlul activităților și al relațiilor de o altă persoană decât un părinte, amenințări fizice sau răspândirea unor poze explicite ale victimei fără a avea acceptul acesteia (Vogels, 2022).
Fenomenul cyberbullying-ului a luat tot mai multă amploare în ultimii ani. Odată cu dezvoltarea rețelelor sociale, numărul adolescenților care devin victime ale agresiunilor online este într-o continuă creștere. Dacă în anul 2012 aproximativ 2 din 10 adolescenți americani au fost victime ale cyberbullying-ului, în 2021 numărul acestor a crescut la 4 din 10 (Patchin, 2022). În Canada și Australia sondajele arată că 1 din 4 adolescenți a fost cel puțin o dată victimă a hărțuirii online (Hango, 2023). În România, un sondaj recent al Salvați Copiii (2023) arată că aproape jumătate dintre copii (40%) sunt victime ale cyberbullying-ului, fetele fiind mai des victime ale acestui fenomen decât băieții.
Posibile consecințe ale cyberbullying-ului
Cyberbullying-ul poate afecta performanța școlară a victimei și poate duce la apariția pe termen lung a problemelor de sănătate mintală și fizică.
Adolescenții care se confruntă cu agresiuni online pot ajunge să se învinovățească, să se simtă singuri, mai ales dacă agresiunea vine din partea unui grup, iar pe termen lung pot ajunge la simptomatologie depresivă.
Frica de a fi hărțuit poate duce la anxietate socială, la dificultăți de a interacționa cu alte persoane, la retragere socială.
Jignirile repetate referitoare la aspectul fizic pot duce la apariția unor tulburări alimentare (bulimie sau anorexie).
Teama de victimizare poate afecta atât cantitatea somnului (cât timp doarme o persoană), cât și calitatea (cât de bine doarme).
Deoarece cyberbullying-ul este asociat de multe ori și cu hărțuirea în mediul fizic, adolescenții pot ajunge să aibă o imagine de sine negativă, iar încrederea în forțele proprii poate fi afectată pe termen lung, cu consecințe negative în viitorul profesional. În cazuri extreme, se poate ajunge la auto-vătămare sau chiar la gânduri și planuri de suicid.
Studii recente din domeniul neuroștiințelor arată schimbări în funcționarea unor anumite structuri cerebrale sau în nivelul cortizolului, hormonul stresului. Astfel, prin aceste dereglări ale nivelului hormonal se poate ajunge pe termen lung și la probleme de sănătate fizică.
Cum putem lupta împotriva cyberbullying-ului
Educație – De multe ori, inițial agresiunile pot fi percepute drept glume, dar fără limite acestea pot crește în intensitate și gravitate. Ajută-l să diferențieze între glumă și agresiune. Ajută-l să își descopere propriile limite și învață-l cum să le impună.
Comunicare deschisă – Este important ca adolescenții să știe că au pe cineva cu care să discute deschis, să știe că pot cere ajutorul atunci când se întâlnesc cu situații potențial periculoase. Nu îl judeca – ascultă-l și arată-i că ești alături de el!
Confidențialitate – Discută cu el despre siguranța în mediul online: ce poate share-ui, care sunt mediile sigure, cum poate bloca un agresor.
Sprijin emoțional – Hărțuirea online este tot un abuz, iar emoțiile cu valență negativă (frică, rușine, vinovăție) pot fi copleșitoare. Validează emoțiile pe care le simte și, dacă este nevoie, îndrumă-l spre un specialist.
Colaborare – Vorbește cu școala dacă agresorul este un alt coleg. În cazul în care agresiunea persistă sau se agravează, nu ezita să anunți autoritățile.
* articol realizat de psiholog Bogdan Nedelescu
Resurse bibliografice:
Hango, D. (2023). Online harms faced by youth and young adults: The prevalence and nature of cybervictimization. In Statistics Canada. https://www150.statcan.gc.ca/n1/daily-quotidien/230221/dq230221c-eng.htm
Patchin, J. W. (2022). Summary of Our Cyberbullying Research (2004-2022). In Cyberbullying Research Center. https://cyberbullying.org/summary-of-our-cyberbullying-research
Salvați Copiii (2023) https://www.salvaticopiii.ro/sites/ro/files/2023-11/sondaj-doi-din-cinci-copii-sunt-victime-ale-cyberbullying.pdf
Vogels, E. (2022). Teens and Cyberbullying 2022 | Pew Research Center. In Pew Research Center. https://www.pewresearch.org/internet/2022/12/15/teens-and-cyberbullying-2022/