Alexandra Băcescu are 28 de ani şi este pasionată de citit, de plimbări în natură şi, în principiu, de a nu lăsa o zi să treacă fără să înveţe ceva nou.
Pentru mine cel mai important lucru este să nu treacă ziua fără să zâmbesc sau fără să ofer eu un zâmbet pe feţele celor din jurul meu.
În urmă cu 5 ani a văzut pe Facebook o postare despre recrutarea noilor voluntari Ajungem MARI. S-a documentat despre noi, despre program şi a decis să încerce.
Eram într-o perioadă zbuciumată în viaţa mea, în care simțeam nevoia să ofer din afecțiunea și atenția mea unor copii care chiar aveau nevoie. Eu mai am încă 3 frați mai mici și am simțit că pot să duc această experiență mai departe, cu alți copii, care probabil nu au simțit aceleaşi sentimente ca frații mei, acelea de a aparține unei familii, de a primi o educație, de a primi afecțiune și atenție. Nu m-am gândit dacă o să fie pe moment sau pe termen lung, dar cu cât am prins “gustul”, cu atât nu am putut să renun. Nici nu mă văd să fac asta prea curând. Sunt 5 ani de când sunt aici şi sunt foarte mândră de tot ceea ce fac şi îmi doresc să fac cât mai multe alături de Ajungem MARI.
Prima întâlnire cu copiii a lăsat o impresie puternică asupra Alexandrei.
Am fost repartizată la centrul din Vălenii de Munte. Era în preajma sărbătorilor de iarnă când am întâlnit “mulțimea” de copii din centru și am rămas impresionată de ce presupune atenția unor străini în viața unor copii care nu prea au parte de vizite, îmbrăţişări, afecțiune, curiozitate. Energia cu care ne-au primit a fost ceva copleșitor.
Simte însă că ultimii 5 ani şi-au pus puternic amprenta atât asupra copiilor, cât şi asupra ei.
Faptul că ofer încredere, că îi îndemn pe copii să își urmeze visurile contează enorm. Am răbdare, îi ajut și le arăt cum să faă lucrurile mai ușor. Învățăm prin joculețe, fac asta atât cu cei mai mici, cât și cu cei mai mari, cu care am făcut pregătire pentru Bac.
Atunci când ajut pe cineva simt că ofer o părticică din mine, sunt recunoscătoare că pot să o fac și sunt împlinită că știu că acel ajutor a fost benefic în viața persoanei pe care o ajut. Sunt multe situații în care poţi fi surprinsă plăcut sau neplăcut, dar eu tot sunt acolo când cineva are nevoie de mine, o simt ca pe o misiune în această viață.
Iar cel mai mult îmi place că am cunoscut foarte mulţi oameni faini, că sunt ajutată de o “mare familie” să mă dezvolt și să învăț alte lucruri noi, pe lângă ce învăț eu în viața de zi cu zi.
Alexandra Băcescu spune că voluntariatul este o experienţă care te schimbă şi care îţi poate schimba total percepţia despre viaţă.
Consider că orice moment petrecut cu copiii îmi rămâne întipărit în memorie pentru că de fiecare dată mă întâlnesc cu tot felul de situații, fie că sunt plăcute sau neplăcute. Cel mai recent a fost când, la căsuța unde mă duc acum, au venit 3 copii noi și energia pe care o emanau și nevoia de îmbrățișări și de atenție au fost la un nivel mai ridicat faţă de cum era într-o zi normală la căsuță. Astfel că în acea zi m-am dus acasă mai bucuroasă faţă de alte zile.
Iar când vezi efectele şi în mod practic, atunci lucrurile capătă şi mai mult sens. Unul dintre adolescenţii cu care am făcut meditaţii a reuşit să ia Bacul la geografie. Momentul în care a venit să-mi mulţumească a fost absolut fabulos. Am fost atât de mândră de el, de faptul că a reuşit să ajungă acolo unde şi-a propus.
Copiii din sistemul de protecţie au foarte mare nevoie de sprijin şi motivare, aşa că Alexandra le transmite celor care vor să se alăture echipei de voluntari că e important „să fie dispuşi să ofere o parte din ei pentru a ajuta copiii.”
Pentru mine Ajungem MARI este o altă lume, una în care pot şi eu să fiu copil alături de ei şi să le ofer o viaţă mai frumoasă prin ieşirile şi activităţile pe care le fac cu ei.