O sâmbătă aproape obișnuită în Timiș, cu baloane, acuarele și mandale, s-a transformat într-un mic ritual de rămas-bun. Graţiela, voluntara care de 2 ani aduce zâmbete și culoare în viaţa copiilor din centru, a venit pentru o ultimă întâlnire înainte de o pauză binemeritată. O pauză care, chiar dacă temporară, a fost resimţită cu melancolie atât de fete, cât și de ceilalţi voluntari.
În acești doi ani, Graţiela nu doar că a a înseninat vieţile tuturor celor cu care a interacţionat, dar a şi adunat desenele și lucrările făcute cu copiii și le-a transformat într-un caiet de amintiri.
Un jurnal colorat al conexiunii, al jocului și al încrederii care s-a construit în timp, pagină cu pagină, linie cu linie.
Desenul a fost modul cel mai direct prin care m-am putut conecta cu copiii. Și a fost și modul principal prin care mi-am luat azi la revedere.
Activitatea zilei a fost una specială: ateliere creative ghidate cu drag de Graţiela – cu improvizații, ștafete, pictură și plastilină. Fetele mai mari au decorat baloane, s-au colorat mandale și s-au făcut săbii din baloane, graţie Laurei, o fată cu mult talent la organizat petreceri. Au fost muzică, râsete și multă distracție, într-o atmosferă de vacanță de vară autentică, cum spunea un voluntar.
Au fost și momente de conectare profundă. Cezara a vorbit despre rușinea pe care o simte față de propriul corp, iar Mona, voluntara ei, a încercat s-o încurajeze să se gândească la cum se simte în corpul ei, nu doar la cum arată. Alesia a îmbrăţișat cu dor și a spus cu toată sinceritatea: „Cred că balonul nostru are nevoie de puțină iubire” – și, în mod magic, balonul s-a „vindecat”.
Diana ne-a vorbit despre visul ei de a construi case pentru cei în nevoie și a făcut, cu ajutorul echipei, un suport din lemn pentru un tablou. Fetele i-au pregătit Graţielei mici surprize, iar cărţile din colecţia ei au fost alese cu emoţie și curaj. „M-am bucurat că s-au servit cu încredere, mai ales Loredana”, a povestit ea.
La băieți, baloanele s-au transformat în animale și întreaga încăpere, într-o grădină zoo improvizată. S-au jucat cărţi și s-a râs mult, cu gândul și la cei absenți: „Sigur i-ar fi plăcut și lui Andrei baloanele”, a spus Florin.
Graţiela i-a lăsat nu doar cu multe amintiri, ci şi cu un mesaj simplu și plin de blândețe:
Vă doresc mult spor la joacă și felicitări celor care reușesc să facă și teme împreună cu ei!
Îţi mulţumim, Graţiela, pentru răbdare, imaginaţie și consecvenţă, pentru fiecare balon desenat și fiecare zâmbet adus. Caietul tău de amintiri e, de fapt, o colecţie de suflete atinse cu grijă. Sperăm să ne revedem curând!
