Raluca Mihaela Hauşi s-a alăturat anul acesta echipei noastre fabuloase de voluntari şi încă de la primele vizite la copii a adus cu ea un aer proaspăt de bucurie şi multe alte emoţii pozitive. Nici nu e de mirare dacă stăm să ne gândim că Raluca este pasionată de natură, muzică şi literatură, pasiuni pe care le transmite la rândul ei copiilor la care merge acum săptămână de săptămână.
M-am înscris ca voluntară din dorinţa de a sprijini, de a ajuta şi de a mă conecta cu tineri mai puţin favorizaţi din punct de vedere familial. Doresc ca implicarea mea să aibă un efect pozitiv asupra educaţiei şi dezvoltării lor personale şi profesionale. De asemenea, doresc să ofer la rândul meu tot ce am mai bun, în semn de recunoştinţă, tinerilor care au mare nevoie de sprijin, iubire, înţelegere.
Raluca nu a fost nici ea ferită de grijile fireşti care însoţesc noii voluntari.
Erau frica de a nu reuşi să te adaptezi la nevoile tinerilor, anxietatea de a fi acceptat, de a te conecta cu ei au fost cele mai mari obstacole de depăşit, dar odată ce i-am cunoscut mi-am dat seama că lucrurile stau mai bine decât mi-am închipuit.
Iar asta a însemnat nu doar că s-au cunoscut reciproc din ce în ce mai bine, dar şi-au şi oferit reciproc lecţii şi idei însemnate. Raluca le-a cunoscut şi recunoscut nevoia de comunicare, sprijin, prezenţa fizică proactivă şi le-a hrănit relaţia de prietenie şi încredere.
Simplu fapt de a mă întâlni cu ei şi de a-i asculta, de a discta cu ei simt că le oferă un mare sprijin emoţional, un spaţiu sigur în care ei se pot exprima. La rândul meu primesc lecţii şi emoţii nebănuite: lecţia vulnerabilităţii şi a curajului, lecţia bucuriei şi entuziasmului. Toate acestea le-am regăsit în îmbrăţişările lor calde, în privirile lor pline de viaţă ţi hohotele de râs din timpul jocurilor educative. În ciuda durerii din sufletele lor simt mereu scântei de bucurie în preajma lor. Îmi sunt foarte dragi şi îmi doresc să le ofer experienţe cât mai frumoase pentru că sunt nişte suflete minunate.
Experienţe frumoase primeşte şi ea însă la fiecare întâlnire cu tinerii din sistem.
Simt că viaţa mea are mai mult sens de când sunt voluntară. Sunt mult mai creativă şi inspirată. Conexiunea cu tinerii mă face un om mai bun, tolerant, răbdător şi înţelegător.
Nu toate zilele sunt uşoare, dar Raluca Mihaela Hauşi ştie asta şi are mereu resursele de a nu uita de bine.
Mereu am mici momente de anxietate pentru că îmi doresc ca impactul meu să fie unul pozitiv, îmi doresc ca tinerilor să le placă interacţiunea cu mine. Dar aceste emoţii devin constructive şi la sfârşitul fiecărei întâlniri sunt bucuroasă că scopul este atins, acela de a oferi tinerilor sprijin, bucurie, emoţii pozitive şi gânduri bune. Nu am avut momente în care să vreau să renunţ, dar dacă vor apărea le voi lua ca pe nişte provocări şi voi face tot posibilul să nu renunţ. Această misiune este prea frumoasă pentru a renunţa.