Uneori, gestul de a da nu vine cu așteptări mari, ci cu dorinţa simplă de a fi prezent acolo unde e nevoie. Pentru Nora Fulger, voluntar Ajungem MARI din 2023, acest gest a fost o alegere firească.
A venit din dorinţa de a dărui.
Nu era vorba de recunoaștere, nici de statistici sau rezultate spectaculoase. Era vorba de prezenţă, de a fi acolo pentru copii care, adesea, nu au parte de suficientă afecţiune.
Nu aveam așteptări, ci doar emoţii.
Când a pășit pentru prima dată într-un centru, Nora a descoperit o lume care îi deschidea ochii și sufletul deopotrivă.
Am găsit o mare lipsă de afecțiune, dar și multe lacune la copilașii ce erau prezenţi.
Asta nu înseamnă că s-a descurajat. Dimpotrivă, a fost determinată să ofere mai mult, să fie acolo cu tot ce poate.
Acele îmbrăţişări și scânteia de bucurie din ochii copiilor mă determinau să dăruiesc mai mult, să mă implic mai mult.
Nora nu crede în relaţii speciale cu un singur copil. Pentru ea, adevărata valoare stă în atenţia egală pentru toţi, în disponibilitatea de a fi acolo pentru fiecare, indiferent de cât de diferiţi sunt sau de ce problemă aduc cu ei.
În centru sunt înscriși 12 copii. Sunt rare zilele când vin toţi. Eu nu am stabilit legături speciale deoarece nu fac diferenţe și îi tratez pe toţi la fel.
Și a aflat astfel că doar câteva ore pe săptămână de prezenţă şi atenţie pot lăsa urme adânci.
Provocările sunt zilnice și mereu altele, dar bucuria întâlnirii îmi dă răspunsul de fiecare dată.
Voluntariatul nu e despre ușurinţă. Uneori, comunicarea afectivă poate fi cea mai mare provocare.
Când ajungi la sufletul copilului, prinde încredere în tine și se deschide ca o floare, fără rezervă.
Nora știe și că răbdarea și modelul contează mai mult decât orice explicaţie.
Aduc exemple din viaţă și insist să creadă în visul lor.
Mai ales că gesturile mici pot deveni amintiri durabile. Fie că e vorba de un copil care își dojenează fratele mai mare pentru a respecta voluntarii, fie de o reacţie spontană atunci când temele par imposibile.
Unii răbufnesc: „Off… ce grea e viaţa asta!” Ce ai putea să răspunzi când e doar în clasa zero?
Voluntariatul vine cu o formă de claritate: vezi ce lipsește, ce poate fi schimbat şi cât de importante sunt lucrurile simple.
Aduce multă experienţă. Simt alunecările ce le au în mediul în care trăiesc și inevitabil fac o comparaţie între ei și copii ce nu au lipsuri și nu apreciază.
Mai presus de toate, voluntariatul aduce satisfacţia de a vedea impactul concret al prezenţei tale.
A fi voluntar este despre a fi OM, iar când privești în urmă, vezi câte suflete ai amprentat, vezi câţi pomi au înverzit în urma ta.
Voluntariatul dezvoltă o latură necunoscută ţie… dacă-l practici.
Nu trebuie să fii expert, nu trebuie să ai abilităţi speciale. Trebuie să fii acolo, cu timp, răbdare și dorinţa de a dărui. Trei ore pe săptămână pot schimba enorm.
Fiecare voluntar, fiecare gest, fiecare zâmbet dăruit adaugă valoare. Donaţiile, sprijinul și implicarea nu înseamnă doar bani, ci timp, atenţie și resurse care transformă lumea copiilor.
Voluntariatul, oriunde este practicat, îţi aduce multe cunoștinţe. Te pune la încercare, te dezvoltă, te ţine ancorat în prezent, te ajută să ștergi praful de pe ce știai și să aduci îmbunătăţiri, să ajuţi și să fii ajutat necondiţionat.
Și pentru Nora, cel mai important lucru rămâne că poţi vedea rezultatul concret al dăruirii tale, chiar și în lucruri mici: un zâmbet, un „mulţumesc” sau un copil care începe să creadă că viaţa poate fi mai bună.