Consumul de droguri este în creştere în ţara noastră, în timp ce vârsta de debut în ceea ce priveşte consumul de substanţe active este în scădere. Cauzele sunt multiple, iar printre ele se numără şi lipsa de informaţie, de conştientizare. Am rugat-o pe Ligia Coman, psihoterapeut şi consilier în adicţii în cadrul Asociaţiei Preventis, să ne explice mai multe despre acest fenomen şi ce putem face fiecare dintre noi pentru a preveni consumul de droguri.
Ce caută tinerii care consumă droguri? De ce ajung să apeleze la astfel de substanţe?
Tinerii iau droguri pentru că vor să schimbe ceva la viața lor. Iată câteva dintre motivele pe care aceștia le-au enumerat, legat de consumul de droguri:
- Să se potrivească cu anturajul sau să fie acceptați
- Să fugă de realitate sau să se relaxeze
- Din plictiseală
- Să pară mai maturi
- Din revoltă
- De dragul de a experimenta ceva nou
Cum ajung să fie expuşi la droguri?
Expunerea la droguri poate să fie una indirectă:
- prin discuții pe care tinerii le aud la colegii de clasă sau la prieteni despre experiențele lor cu drogurile;
- prin filmele pe care aceștia le vizionează, în care consumul de substanțe adictive este aproape nelipsit în rândul celor de vârsta lor;
- prin muzica pe care o ascultă, care pune consumul de droguri într-o lumină foarte plăcută etc.
Desigur, expunerea poate să aibă loc și în mod direct. De la acel coleg care are la el un pliculeț cu prafuri sau ierburi interesante la acel grup foarte popular în care poți să intri doar dacă tragi și tu dintr-un pai (jargon pentru țigară cu cannabis), la un majorat în care vezi cum alți tineri intră la baie obosiți și ies de acolo extrem de energici, veseli și vorbăreți, la festivaluri, cluburi, petreceri de apartament ș.a.m.d.
În zilele noastre expunerea la droguri este aproape inevitabilă și se întâmplă încă de la vârste fragede.
Cum funcţionează drogurile asupra corpului şi creierului unui tânăr? Care este procesul de la aşa-zisa fericire la adicţie?
În centrul creierului nostru există o zonă specială numită „circuitul plăcerii”. Aceasta se activează când savurăm o înghețată gustoasă într-o zi de vară, când ascultăm piesa noastră favorită, când ne îndrăgostim sau facem orice altceva care ne produce plăcere. Ca răspuns, creierul nostru va produce cantități mici dintr-o substanță chimică cunoscută ca „hormonul plăcerii”. Imediat simțim bucurie, satisfacție, împlinire.
Drogurile scurtcircuitează acest proces normal. Creierul este păcălit de droguri să producă cantități enorme din acest „hormon”, fără să fi existat înainte împlinirea unei nevoi sau conectarea cu o persoană. În creier se va produce o super-reacție emoțională.
Când persoana consumă din nou și din nou droguri, urmările vor fi în principal două: lucrurile obișnuite ale vieții nu îl vor mai satisface, iar creierul se va obișnui cu super-excitația, considerând-o ca fiind “normalul”. Și o cere din nou…
În cele din urmă „hormonul plăcerii” se epuizează. Creierul începe să transmită mesaje că nu poate supraviețui fără o nouă descărcare de super-excitație. Atunci încep depresia, nervozitatea, anxietatea și nevoia intensă de a consuma din nou. Cu alte cuvinte, s-a instalat dependența.
Ce înseamnă adicţia?
Știm că este vorba despre adicție atunci când o persoană întâmpină dificultăţi în a controla cât de mult sau cât de des consumă o substanţă sau practică un comportament adictiv. Pierderea controlului este unul dintre cele două aspecte definitorii ale adicției. De exemplu, un pahar de alcool duce la consumarea mai multor pahare de băutură sau dacă la început cineva fuma o țigară de marijuana în weekend, acum fumează zilnic sau de mai multe ori pe zi.
Al doilea aspect definitoriu pentru adicție este îndeplinit atunci când persoana continuă să consume acea substanţă sau să practice acel comportament chiar dacă aceasta are consecinţe negative asupra vieţii sale. De exemplu, ea poate continua să bea alcool chiar dacă asta duce la probleme de sănătate sau conflicte repetate cu familia.
Cum ne dăm seama că cineva consumă droguri? Care sunt semnele la care să fim atenţi?
Semnele diferă de la o substanță la alta, în funcție de efectul specific al substanței. E indicat să fim atenți la schimbările care apar la nivel fizic, emoțional și comportamental.
Se pot observa modificări ale aspectului fizic precum ochi roșii sau pupile foarte dilatate, tremor, scădere în greutate, ticuri comportamentale sau agitație. Alte semne pot fi irascibilitatea, agresivitatea, minciunile tot mai frecvente, schimbarea anturajului, lipsa nejustificată a unor bani sau a unor bunuri din casă, absențe la școală. Însă cel mai comun și mai frecvent semn este dispariția interesului pentru activitățile anterior plăcute și pentru persoanele în trecut importante.
Ce facem ca să nu ajungă tinerii la consum? Cum funcţionează prevenţia?
În ce privește consumul de droguri, la urechile tinerilor ajung două voci: vocea celor care apără drogurile, susținând că nu ți se întâmplă nimic dacă o faci din când în când, și vocea celor care spun că dacă te droghezi ajungi pe străzi sau mori. Când vorbim despre prevenție vorbim despre discuții deschise și oneste despre droguri și despre dependență. Prevenția constă în a recunoaște efectele pozitive care fac drogurile atât de atractive pentru tineri, dar a conștientiza și efectele negative care apar pe termen scurt și lung și riscurile la care o persoană se expune atunci când consumă droguri. Când punem aspectele pozitive și cele negative în balanță, întotdeauna efectele negative și riscurile au o greutate mai mare.
Noi le spunem tinerilor că cea mai sigură metodă de prevenire a dependenței este abstinența.
***
Ligia Coman este psihoterapeut și consilier în adicții la Asociația Preventis, unde lucrează cu adolescenți și tineri dependenți de substanțe sau comportamente adictive. Ea contribuie la prevenirea consumului de droguri și a altor comportamente de risc prin coordonarea unor grupuri de adolescenți aflați la risc.
Proiectul „Fii bine cu tine! Educație & Prevenire NU dependență” este derulat de asociația Lindenfeld în parteneriat cu Asociația Preventis și finanțat prin programul În Stare de Bine (www.instaredebine.ro), susținut de Kaufland România și implementat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile.