Alexandra Buricata, voluntar Ajungem MARI: “Un mare aport îl au copiii. Fără ei nu învățam atât de multe lucruri despre mine.”

Alexandra Buricata este voluntar Ajungem MARI de 5 ani şi crede că decizia de a ni se alătura în acest program a fost una salutară, atât pentru copiii cu care lucrează, cât şi pentru ea. Spune despre ea că îi place să călătorească, să citească, să cunoască locuri şi oameni noi, iar asta se simte din plin şi în relaţiile cu copiii. Le transmite câte puţin din fiecare pasiune a ei, dar cel mai important: le transmite încredere, siguranţă şi bucurie.

Alexandra, ce te-a determinat să vii voluntar la Ajungem MARI?

Analizând acum, motivul principal se datorează faptului că vreau să întorc un pic din binele pe care l-am primit și eu, în momente cheie din viața mea, așadar încerc să fiu și eu la rândul meu un suport-cheie pentru cineva.

Ce credeai că înseamnă să fii voluntar până să devii unul? Care erau acele lucruri preconcepute care ți s-au infirmat?

Cel mai important lucru pe care l-am învățat este că oricât mi-aș dori eu să schimb cât mai mulți copii, din păcate nu pot face acest lucru. M-aș bucura însă ca măcar să pot fi alături, atunci când îi este necesar, unui sigur suflețel, să ştie că are la cine să vină şi cu cine să vorbească atunci când are nevoie.

Care sunt principalele nevoi ale copiilor pe care le-ai îndeplinit ca voluntar?

Nevoia de a se simți în siguranță, protejați, de a se respecta pe ei (de a învăța respectul de sine), de a se îngriji (igena corporală), de a-și urma visele. Pentru unele dintre ele am oferit suport cu ajutor specializat plus repetiția, iar pentru altele am lucrat individual cu copiii, pentru a merge mai departe în viață cu tot cu nevoile şi credințele lor.

I., o fată ce a ieșit din centru, a fost înscrisă înainte de acest moment la un curs de make-up pentru obținerea unei diplome, astfel încât să poată ajunge să practice această meserie ulterior. Am observat-o de-a lungul unei perioade îndelungate, și-a exprimat în mod repetat dorința de a cunoaște tehnici și a învăța această meserie, iar asta ne-a motivat să ne implicam în a face toate demersurile pentru înscrierea ei la un curs. Parcursul a avut şi câteva obstacole, apărând probeme precum dorinţa de renunţare, nemulțumire faţă de propria persoană, însă cu răbdare din ambele părți a mers mai departe și a finalizat cu succes. Pentru noi a fost și este una dintre cele mai mari realizări din toată perioada voluntariatului.

Ce ai învățat de la copiii cu care ai lucrat?

Iubirea necondiționată. Dacă vrei să știi cum arată iubirea necondiționată, cel mai bun reper va fi întotdeauna de la un copil. Să-l vezi cum te ia în brațe, te strânge tare. Noi, adulţii, ne luam prea în serios. Copiii nu se iau niciodată în serios și tocmai din acest motiv sunt atât de delicioși.

Joaca – activitatea principală a copiilor este joaca, iar a adulților este munca. Prin joacă uităm de partea negativă a vieţii, de stres şi multe altele, dând frâu liber relaxării creierului și stării de fericire.

Perseverenta şi răbdarea sunt alte lucruri importante pe care le-am învăţat de la aceşti copii minunaţi.

Ce beneficii simţi că ai avut de când eşti voluntar Ajungem MARI?

Primul a fost să observ că oamenii sunt foarte empatici. Atunci când văd, de exemplu, în CV-ul meu scris faptul că sunt voluntar. Inițial nu doream să scriu, nevrând să atrag atenția, însă cu timpul am realizat că este foarte important ca și ceilalți oameni din jurul nostru să afle de ceea ce facem noi. Pot fi doritori sau mult mai conștienți de altruismul către aproapele nostru. În prezent o spun cu mândrie, ori de câte ori am această șansă.

Ai avut vreun moment în care ai vrut să renunți, era mult prea greu, dar ai înțeles că este nevoie de tine aici?

Unul dintre momentele cele mai dificile a fost când tovarășul meu (cel cu care am pornit la drum și am realizat împreună lucruri minunate) a renunțat. Acela a fost un moment ce m-a lăsat fără o mână, noi completându-ne perfect. Mi-a fost teamă că nu mă voi descurca singură și nu voi ști ce să fac. Deși fricile mele își făceau cuib, vizitele la copii m-au făcut să nu renunț. Asta m-a învățat și să mă descurc în situații în care nu mă vedeam descurcându-mă. M-a învăţat să găsesc soluţii la probleme pe care nu ştiam că le pot rezolva, lucru de care nu aş fi devenit conștientă dacă nu eram voluntar. Iar pentru asta nu pot decât să vă mulțumesc vouă, celor ce aţi făcut posibil acest proiect. În acelaşi timp, un mare aport îl au și copiii. Fără ei nu învățam atât de multe lucruri despre mine.

Ajungem Mari logo

AJUNGEM MARI

Str. Henri Coandă, Nr. 15, sector 1, București

Registrul Asociaţiilor şi Fundaţiilor: nr. 503/A/2013

office@ajungemmari.ro

DONEAZĂ

Asociația Lindenfeld

Cont: RO10 BACX 0000 0012 8851 7000

CIF: 32059804