Totul despre traumă. Ultimii ani au adus pe agenda publică tot mai des discuţii despre felul în care ne afectează suferinţele trăite în copilărie, despre traumele emoţionale care ne influenţează comportamentele şi acţiunile pe termen lung.
Am rugat-o pe Elena Solcan, psiholog şi psihoterapeut care lucrează şi cu copii instituţionalizaţi susţinuţi de Ajungem MARI, să ne ajute să înţelegem mai bine diferenţa dintre stres şi traumă, despre efectele pe care le au traumele asupra vieţii şi viitorului nostru şi despre cum putem gestiona efectele evenimentelor traumatice prin care am trecut.
Asociația Americană de Psihologie definește trauma ca fiind orice experiență tulburătoare ce are ca rezultat frica semnificativă, neputința, disocierea, confuzia sau alte sentimente perturbatoare, suficient de intense pentru a avea un efect negativ de lungă durată asupra atitudinilor, comportamentului și altor aspecte relevante pentru funcționarea unei persoane.
Așadar, traumele emoţionale sunt definite nu numai prin experiențele dureroase și înfricoșătoare, ci și prin impactul pe care acestea îl au asupra noastră și prin efectele pe termen lung.
În conformitate cu manualele de diagnostic, indiferent de vârstă, se poate vorbi despre expunerea la un eveniment traumatic atunci când o persoană a experimentat, a fost martoră la sau a fost confruntată cu un eveniment sau mai multe care au implicat moartea/amenințarea cu moartea, vătămarea corporală gravă, periclitarea integrității corporale proprii sau a altora.
Inițial s-a considerat că au potențial traumatic doar acele evenimente stresante, ieșite din comun, declanșate brusc, cum ar fi dezastrele naturale, cele provocate de om, războiul, actele teroriste etc. Ulterior, aria evenimentelor cu impact traumatic a fost lărgită, cuprinzând și acele experiențe repetate ce au devenit cotidiene în viața unor adulți sau copii, precum expunerea la violența familială ori comunitară, abuzul fizic sau sexual.
Citeşte continuarea materialului pe doctorulzilei.ro.