Conştientizările despre sănătatea mintală au început să fie tot mai prezente în ultimii ani, însă nepăsarea, neînţelegerea fenomenului, stigmatul şi discriminarea pe această temă continuă să facă ravagii peste tot în lume, în condiţiile în care statisticile sunt mai mult decât îngrijorătoare. Conform celor mai recente date ale OMS (Organizaţia Mondială a Sănătăţii) 1 din 8 oameni suferă de cel puţin o tulburare mintală, cele mai frecvente în rândul tinerilor fiind anxietatea, depresia şi tulburările alimentare.
Copiii şi adolescenţii, cei mai afectaţi de problemele de sănătate mintală
Cifrele sunt şi mai grele atunci când aducem în discuţie sănătatea mintală la copii şi adolescenţi, unde un raport din 2021 al UNICEF estimează că mai mult de 1 din 7 adolescenţi cu vârste cuprinse între 10 şi 19 ani trăiesc cu o tulburare mintală diagnosticată. În acelaşi timp OMS spune că cele mai multe dintre tulburările psihice debutează în jurul vârstei de 14 ani şi multe dintre ele sunt nedepistate şi, implicit, netratate.
În ţara noastră există 22.000 de copii şi adolescenţi care au primit un diagnostic în acest sens, însă estimările vorbesc de cifre mult mai mari în ceea ce priveşte existenţa unor probleme psiho-emoţionale şi lipsa unui diagnostic concret. Mai mult, un alt raport UNICEF susţine că copiii şi adolescenţii din România sunt cu mult mai afectaţi în ceea ce priveşte sănătatea mintală decât cei din alte ţări.
- 33% dintre adolescenţii cu vârste între 11 şi 15 ani se simt trişti de mai multe ori pe săptămână
- 48,9% dintre tineri au avut gânduri de sinucidere cel puţin o dată
- 27,1% dintre tineri sunt trişti tot timpul şi nu pot scăpa de tristeţe
- 21,5% dintre tineri s-a simţit depresivi în ultimele 6 luni.
*date extrase din raportul UNICEF din 2021 privind starea copiilor lumii
Cele mai frecvente probleme de sănătate mintală în rândul copiilor şi adolescenţilor din România
Cele mai frecvente tulburări mintale diagnosticate în România, în ultimii ani:
- tulburări de conduită – 24,19%;
- tulburare de hiperactivitate şi deficit de atenţie – 22,65%;
- tulburări de anxietate – 19,23%;
- tulburări din spectrul autist – 14,47%;
- episod depresiv – 9,14%;
- tulburări de ataşament – 4,3%;
- fobie şcolară – 3,10%
- tulburări de comportament alimentar – 2.88%.
Un lucru important de subliniat este faptul că la categoria de vârstă de peste 15 ani episodul depresiv înregistrează un procent de 69%. În creştere în rândul adolescenţilor sunt şi tulburările de somn, problemele de menţinere a atenţie şi concentrare, dependenţa de internet, social media şi jocuri video.
România este fruntaşă în Europa şi în ceea ce priveşte problemele de sănătate mintală apărute în contexte precum:
- sarcinile în rândul adolescentelor – rata natalităţii la fetele de 10-14 ani, în România, este de 8,5 ori mai mare decât media la nivel european;
- fumatul în rândul minorilor – în anul 2019 49,5% dintre elevi fumau;
- suicidul copiilor cu vârste sub 15 ani – o rată de 2,3 ori mai mare decât media europeană;
- expunerea copiilor la violenţă domestică.
Specialiştii consideră însă că datele sunt mult mai mari decât cele raportate oficial, multe dintre afecţiuni rămânând nediagnosticate vreme de mulţi ani.
Ce e de făcut
Problemele de sănătate mintală nu sunt o temă nou-apărută în viaţa omului modern, deşi statisticile arată clar o creştere a numărului acestora, în special în ceea ce priveşte copiii şi adolescenţii. Factorii care contribuie la asta sunt multipli, dar printre cei mai importanți dintre cei care influențează acest tip de afecţiuni în rândul minorilor sunt:
- mediul familial;
- relaţiile cu părinţii;
- relaţiile cu prietenii;
- acţiunile violente la care este expusă, fie ca victimă, fie ca martor – violenţă fizică, psihologică, abuzuri sexuale, bullying;
- situaţia socio-economică;
- excluziunea socială;
- percepţiile false asupra realităţii, cele mai multe datorate imaginilor promovate în mass-media şi social media;
- discriminarea;
- stigmatizarea.
Primii ani de viaţă sunt esenţiali în crearea bazelor sănătăţii mintale. Iar sănătatea mintală nu presupune doar absenţa unei afecţiuni, ci prezenţa simultană a bunăstării fizice, emoţionale, psihologice şi sociale. Un copil care are parte de toate acestea devine un adolescent capabil de autoreglare, apoi un adult care poate funcţiona firesc în societate, înţelegând şi gestionând emoţiile cu care se confruntă. Se poate adapta uşor la schimbări, are capacitate de empatie, precum şi rezistenţă în faţa situaţiilor stresante. Poate dezvolta relaţii mature şi satsifăcătoare cu cei din jur, fiind un stâlp important al unei societăţi sănătoase.
La polul opus copiii care trec prin probleme precum cele menţionate mai sus prezintă atât riscul dezvoltării unor afecţiuni mintale, cât şi riscuri crescute de a adopta comportamente periculoase şi nesănătoase: fumat, consum de alcool, consum de droguri, comportamente sexuale riscante, abandon şcolar etc.
În mod ideal părinţii, familia apropiată, şcoala şi mecanismele din sistemul de sănătate sunt cele care ar trebui să acţioneze astfel încât lucrurile să se îmbunătăţească. Realitatea ne arată însă că e mult de muncă în aceste direcţii şi că, în cele mai multe cazuri, este nevoie de reparaţii având în vedere că prevenţia lipseşte. Asta presupune că este nevoie de conştientizare, dar şi de un acces mai facil la servicii de sănătate mintală.
Copiii din sistemul de protecţie au nevoie de ajutor în lupta cu traumele
Copiii ajunşi în sistemul de protecţie reprezintă una dintre cele mai vulnerabile categorii în privinţa stării de sănătate mintală. Cei mai mulţi dintre ei ajung aici fie ca urmare a abandonului, fie în urma unor tragedii care le-au lovit familiile. Asta le aduce traume emoţionale extrem de puternice, care în foarte multe cazuri le afectează viaţa pe termen lung. Au nevoie de consiliere psihologică şi psihoterapie, însă foarte puţini sunt cei care ajung să beneficieze de aceste lucruri vitale pentru ca viaţa lor să se schimbe în bine.
Împreună putem pune umărul pentru un viitor mai bun al acestor copii. Costul unei şedinţe de psihoterapie este de 130 de lei, iar în acest moment avem 70 de copii şi tineri înscrişi în program. Îi poţi sprijini şi tu cu o donaţie AICI.