Voluntari care inspiră – Laura Iacob

Laura ni s-a alăturat în luna mai a acestui an, ca voluntar într-unul din centrele de plasament din București. Este motivată să continue pentru că a realizat cât de importantă este prezența unui adult care să le ofere copiilor sprijinul de care au nevoie, atât la teme, cât și în dilemele cu care se confruntă. În plus, simte că a învățat multe lucruri despre ea și cum să fie o persoană mai bună.

Cât de importante au fost pentru tine trainingurile pe care voluntarii le fac înainte de a intra în program? În ce fel te-au ajutat?

Trainingurile m-au ajutat foarte mult în setarea așteptărilor legate de efectul lucrului nostru cu copiii. De acolo înțelegem contextul lor și că de multe ori nu vom vedea niciun rezultat, însă pe termen lung ne vom da seama că prezența noastră lângă copii nu a fost în van.

Am înțeles de la început că unii copii pot avea dificultăți de învățare și că pot avea reacții pe care nu le voi înțelege, însă prezența, susținerea și menținerea unui sentiment de siguranță sunt esențiale. E important de menționat că și trainingurile de pe parcurs ajută enorm la înțelegerea copiilor și ajută cu idei de rezolvare a problemelor întâlnite, dar și faptul că avem sprijinul doamnei psiholog atunci când simțim cerem ajutorul. 

Cum a fost prima ta zi la centrul de plasament? De ce ți-a fost cel mai teamă? Cât de diferită a fost experiența față de ceea ce ți-ai imaginat?

Mi-a fost teamă că ajutorul meu nu va fi acceptat, că nu mă vor plăcea copiii sau nu vor fi atenți. Mi-am imaginat că va fi dificil și a fost, doar că m-a surprins deschiderea copiilor față de voluntari și nevoia lor de a primi atenție, fapt care m-a încurajat să mă implic și mai mult.

Atât prima experiență, cât și cele care au urmat m-au ajutat să găsesc idei de a face întâlnirile cât mai interesante și productive, iar dificultatea nu a fost până acum atât de mare precum credeam inițial.

Ce activități faci cu copiii? Poți descrie în câteva cuvinte cum arată o zi la centru?

De obicei facem teme, cu pauze de joacă. Ne jucăm spânzurătoarea, Uno, scrabble sau altele.

Ce ai învățat tu de la copii?

Am învățat cât de important este sa observi. Putem învăța să fim mai conștienți de lucrurile pe care le facem și le spunem, dar și să observăm reacțiile tinerilor lângă care petrecem acest timp. Eu m-am adaptat la felul lor de a fi și mă străduiesc de fiecare dată să le creez mediul necesar învățării și preluării a cât mai multor idei sănătoase.

Care sunt cele mai mari satisfacții pe care le ai ca voluntar la Ajugem MARI?

Cea mai mare satisfacție este că prezența mea este apreciată de copii. Chiar dacă nu a avut loc vreun eveniment important în viața unuia dintre ei de când îi vizitez, cred că simpla stabilire a relației cu alte persoane o să îi ajute pe termen lung la un echilibru emoțional.

Cum crezi că te poate schimba experiența voluntariatului?

În primul rând, te ajută să devii mai conștient de impulsurile, acțiunile și reacțiile tale. Am învățat foarte multe despre mine și simt că mi-am dezvoltat empatia și inteligența emoțională.

Cum convingi pe cineva să devină voluntar la Ajungem MARI   ?

Este o contribuție la o cauză amplă, de educare la nivel mai înalt. În același timp, e super important faptul că poți schimba în bine viața unui om! Suportul oferit poate avea un efect surprinzător asupra modului în care copilul va lua decizii, își va construi relații și viața profesională.

To Top