Portret de voluntar – Denisa Agafiţei – Ajungem MARI Braşov

Denisa este voluntar în echipa Ajungem MARI Brașov din 2020, iar energia copiilor și bucuria cu care aceștia așteaptă voluntarii o motivează în fiecare zi.

Care este motivația ta principală pentru care ești voluntar la Ajungem MARI? 

Motivația principală e dată de zâmbetele copiilor, energia lor din timpul activităților, bucuria cu care așteaptă voluntarii, îmbrățișările celor mici (cei mai lipicioși din lumea asta ), căldura lor, felul în care își deschid cu greu sufletul în fața ta, dar și când o fac sunt cei mai sinceri și mai drăgăstoși. Reacția lor, de fiecare dată când intri pe poarta centrului, este aceea de motivație și să știi că poți contribui, împreună cu o echipă minunată de voluntari și  coordonatori, aduce plus valoare  la o educație mai bună și un drum mai lin pentru toți tinerii lăsați în centre. Poate mulți îi consideră copiii nimănui, dar pentru mine ei sunt copiii noștri, în sensul în care ne putem implica în educația și viitorul lor.

Ei trebuie să știe că pot conta pe noi!

Cum a fost prima zi de voluntar?  Care a fost lucrul care te-a impresionat cel mai mult?

Crăciun 2020 – cu câteva zile înainte pregătirile erau în forță, fiind coordonați de Cătălina din Brașov (turtă dulce personalizată făcută în casă, împreună cu ea) – am mers către centrul din Dacia cu inima mică, mică, fiind prima dată când dădeam ochii cu puștii din centru.

  • Aveam emoții? Absolut. 
  • Îmi făceam tot felul de scenarii? Absolut.

Am pregătit pachetele și am ajuns în fața centrului… WOW, toți minunații au ieșit afară, cu ochii mari și sclipitori. Prima mea reacție au fost lacrimi în ochi – le-am văzut speranța și fericirea de pe chipurile înghețate, dar zâmbitoare. „Au venit la noi! Au venit pentru noi! ” practic, cuiva îi pasă de ei, în special de sărbători. Simțeam că ne știm de o viață, cei mici s-au lipit instant de noi… de mine (o străină ). Abia m-am abținut să nu plâng de emoții. Cei mari erau ceva mai rezervați dar am făcut cunoștință și ne-am „dat„ pe glume. N-am putut dormi în seara aceea! Mi-am dat seama în ce m-am implicat și cât de important este.

Ce rețineri, temeri ai avut la prima acțiune de voluntariat pentru ONG-ul Ajungem MARI? Cum s-au rezolvat? 

Îmi era frică de o posibilă respingere, mă gândeam că nu o să mă accepte, dar zâmbetele lor m-au convins că sunt în locul potrivit și că mă pot apropia de ei.

Cum te ajută pe tine voluntariatul? Cum simți că te-a schimbat? 

Responsabilitate – abia de 6 luni încoace am învățat ce înseamnă cu adevărat acest cuvânt. Când ești cu ei dezvolți 10 simțuri pe secundă, dezvolți multitasking-ul, dezvolți atenția distributivă pentru că da, au o energie unică în lume, în special în cadrul activităților exterioare centrului. Pot spune că îmi dispare astmul când sunt cu ei.

Care crezi că a fost cea mai mare reușită a ta în timpul programului? 

Toate reușitele din timpul programului au fost și sunt realizate împreună cu echipa de voluntari alocată centrului din Rupea. Fete extraordinar de implicate, cu care am reușit să facem pași mici, dar constanți înspre educarea tinerilor și copiilor din centru. 

Toate atelierele de dezvoltare consider că au avut un impact (poate minor) pozitiv asupra lor. De asemenea, mulțumim pentru toate „da-urile” pe care le oferiți când vine vorba de aprobările activităților pentru Dacia, am norocul de a lucra alături de voluntara Cătălina, o fată care uită de propria existență în preajma copiilor.

Ce moment din timpul acțiunilor de voluntariat ți-a rămas în suflet? 

Toateeee! Orice interacțiune cu ei îți bucură sufletul și te motivează să te întorci la ei cu mult drag și-o vorbă bună. Ai crede că doar noi, voluntarii, îi putem învăța pe tinerii din centre lucruri importante despre viață, dar greșim. Personal am primit multe lecții de la ei, spre exemplu – un copil din centrul Dacia m-a învățat să împart, să fiu generoasă.

  • Pe drumul de întoarcere către centru, după o activitate memorabilă la piscină, copilul (obosit și posibil cu apetitul crescut după efortul fizic depus pentru săriturile în apă) a scos din ghiozdanul său o pungă mică, cu nu mai mult de 5 biscuiți în ea. Băieții au primit în autocar covrigi și apă, unii le-au procesat rapid, iar alții le-au ocolit. :)) Copilul a împărțit cei 5, repet 5, biscuiți cu jumătate de autocar.  El a mâncat jumătate de biscuite.
  • Lili mi-a arătat ce înseamnă o persoană liniștită, răbdătoare. 

Dar toți, absolut toți, m-au învățat că cel mai fain om este un om sincer, un om care spune adevărul.

Ai avut momente dificile? Cum ai trecut peste? 

Momentele dificile sunt puține dar intense!

În primul rând mă confrunt cu o mică situație în prezent. Este puțin mai dificil să te apropii de cei mari (15-18 ani ), în special de fete. Facem activități împreună, ne înțelegem și fetele sunt super cooperante, însă încrederea se câștigă greu, nimic surprinzător (în fond , mulți le-au promis multe ). În al doilea rând , fetele mari sunt implicate în relații, un lucru frumos de altfel, doar că aceste relații sunt toxice, disfuncționale. Acum cele două aspecte se întâlnesc în cel mai tragic și frustrant mod: cum îi spui unei fete care nu pare că s-a deschis în fața ta că prietenul ei nu o tratează chiar uman și că este implicată într-o relație toxică. Lucrăm la asta! 

Ce le-ai spune persoanelor care se gândesc să facă voluntariat, dar tot amână momentul? 

Tinerii au nevoie de ei! Au nevoie acum! Nu vara, nu când se termină școala, nu când își mai eliberează programul la muncă, acum, ieri dacă se poate. Totuși, dacă nu consideri că te poți implica 100%, atunci nu are sens. Nu ești voluntar doar în 2 weekenduri pe lună sau doar marțea, de la 2-3, ești voluntar 24/24 – prin fapte, prin vorbe, prin comportamentul tău.

Ai participat la grupurile de suport? Ce ai rezolvat/lămurit în timpul întâlnirilor cu psihologul?

Un aspect foarte important – nu există emoții negative și toate reacțiile se pot controla.

Cum simți că te-a ajutat consilierea primită din partea specialiștilor Ajungem MARI?

M-a ajutat în gestionarea reacțiilor mele la factorii externi. 

Ajungem Mari logo

AJUNGEM MARI

Str. Henri Coandă, Nr. 15, sector 1, București

Registrul Asociaţiilor şi Fundaţiilor: nr. 503/A/2013

office@ajungemmari.ro

DONEAZĂ

Asociația Lindenfeld

Cont: RO10 BACX 0000 0012 8851 7000

CIF: 32059804