Alina Șandor, voluntar Ajungem MARI: “Copiii au nevoie să simtă că noi suntem prezenți în mod real acolo, pentru ei.”

Alina Șandor este voluntar Ajungem MARI de 7 ani de zile. Este sufletul și motorul voluntarilor din Mureș, dar este, mai ales, sufletul copiilor instituționalizați din județ. Merge cu ei oriunde au nevoie – la sporturi, la concursuri de șah sau judo, fac Lego împreună sau merg în excursii, să descopere orașul și împrejurimile. Aleargă la maratoane, face strângeri de fonduri constant, totul ca să le poată oferi acestor copii experiențe bune de viață. Nu degeaba principalele ei pasiuni sunt sportul, IT-ul și copiii. 

Alina s-a înscris ca voluntar, în urmă cu mai bine de 7 ani, din dorința de a ajuta, dorință amestecată cu multă curiozitate.

În urma trainingului curiozitatea asta s-a transformat în emotii și întrebări, dar după ce i-am întâlnit pe copii și am început să lucrez cu ei totul s-a transformat în dorința de a face tot ce pot pentru a le fi mai bine. Știam că voluntariatul presupune timp, dăruire și implicare și eram pregătită să ofer aceste lucruri. 

Alina, ce au nevoie acești copii de la voi, voluntarii? 

Au nevoie de o mulțime de lucruri, dar cred că cele mai importante – lucruri pe care, de altfel, noi li le putem oferi cu destul de multă ușurință – este să fie ascultați și văzuți. Apoi au nevoie să simtă că noi suntem prezenți în mod real acolo, pentru ei. Au nevoie, evident, de iubire, multă iubire și de zâmbete dintre cele mai sincere. 

Spui mereu că nu doar tu dai, ci și ei îți dau multe lucruri la schimb. Despre ce e vorba? 

Energia pe care doar ei ti-o pot da prin îmbrățișările lungi. Felul în care te strigă de 15.000 de ori: “Doamna, doamna”. Mie îmi sunt super simpatici și mă umplu mereu de o stare de bine. 😀 Răbdarea pe care trebuie să o ai cu ei devine, după un timp, o calitate Tot ceea ce înseamnă ei, copiii noștri, este un lucru de neprețuit. 

Ai lucrat cu o mulțime de copii de-a lungul acestor ani. Ce ai învățat din aceste experiențe? 

Cred că cea mai importantă lecție pe care am învățat-o e cât de mult se pot bucura de lucrurile care nouă ni se par deja banale: mersul împreună la cumpărături, faptul că îi însoțești la activități, că ești acolo. Apoi am învățat să am răbdare, chiar dacă îmi spun același lucru de 150 de ori. Pentru ei contează mult asta, să îi asculți și să fii atent la ceea ce-ți povestesc.  

Atunci când povestesc lucrul acela e cel mai important pentru ei. Chiar am un exemplu simpatic aici: îmi povestea una dintre fete, în drumul nostru spre o activitate., că are de mers într-un loc. În aceeași săptămână ne-am mai întâlnit o dată și mi-a mai zis o dată același lucru. Săptămâna următoare am întrebat-o cum a fost acolo și îmi spune: “Dar chiar ați ținut minte ce am zis…”. I-am răspuns și eu: ”Normal, sunt atentă la ceea ce-mi spuneți fiecare.” Mi-a zâmbit și a zis că nu credea așa ceva. 

A fost vreun moment în care să spui că nu mai poți, că renunți? 

Renunț cam o dată pe lună, timp de cel mult o jumătate de oră. :))) Cel mult! 😀 Asta doar pentru că mă frustrează câteodată că nu pot face mai multe pentru ei, deși am ajuns să alerg, la propriu și la figurat, pentru ei în majoritatea timpului. Am mare noroc cu toți cei care susțin tot ceea ce fac și îmi amintesc și ei cât de mult contează pentru copii să fiu acolo și ce ar însemna dacă nu aș mai fi. Așadar, obligatoriu continuăm. 🙂

Ajungem Mari logo

AJUNGEM MARI

Str. Henri Coandă, Nr. 15, sector 1, București

Registrul Asociaţiilor şi Fundaţiilor: nr. 503/A/2013

office@ajungemmari.ro

DONEAZĂ

Asociația Lindenfeld

Cont: RO10 BACX 0000 0012 8851 7000

CIF: 32059804